| Pages in topic: < [1 2 3 4 5] > | Formatare traducere şi aliniere text Thread poster: Tatiana Neamţu
|
|---|
Ruxi
German to Romanian
+ ...
| Bogdan - nedumeriri | Jan 7, 2007 |
Acum mi-este mai greu să văd legătura dintre maşina de scris şi calculator.
Mai întâi că la calculator (în Word mai ales) mai întâi setezi marginile documentului (2, sau 2,5 cm), în funcţie de care apoi îţi setezi celelalte elemente (taburi, rînduri etc.).
La maşină poţi să scrii chiar oricum.
În legătură cu spaţiile de după semnele de punctuaţie: m-am uitat în cărţi: diferă în funcţie de dimensiunea literei şi forma ei, nu se văd la fel peste ... See more Acum mi-este mai greu să văd legătura dintre maşina de scris şi calculator.
Mai întâi că la calculator (în Word mai ales) mai întâi setezi marginile documentului (2, sau 2,5 cm), în funcţie de care apoi îţi setezi celelalte elemente (taburi, rînduri etc.).
La maşină poţi să scrii chiar oricum.
În legătură cu spaţiile de după semnele de punctuaţie: m-am uitat în cărţi: diferă în funcţie de dimensiunea literei şi forma ei, nu se văd la fel peste tot. În multe locuri se vede ca şi cum : spaţiul normal între cuvinte este de ex. de marimea unei litere, iar între semnul de punctuaţie şi literă este dublu, ceea ce mi se pare mult.
http://www.din5008.de/p0400040.htm
La adresa de sus este DIN5008 şi se vede şi ceea ce spun eu cu spaţiile.
Uitaţi-vă şi la spaţiile de la numere, ce lăbărţate sunt:
http://www.din5008.de/p0400070.htm
Acum de ex. încă o chestie:
scrii "mi-este" sau "mi - este" ?
sau 3%, 3 % ?
2000 sau 2.000 sau 2 000 ?
Am tot căutat şi n-am găsit standarde pentru documente, în afară de cele nemţeşti. Şi totuşi cred că ele există undeva, că lumea scrie cât de cât la fel (mă refer de ex. la marginile documentelor, la câte rânduri se scrie, spaţii, semne de punctuaţie etc.
S-ar putea ca editurile şi tipografiile să aibe asemenea reguli. ▲ Collapse
| | | | | Care standarde? | Jan 7, 2007 |
Bogdan Burghelea wrote:
Conform standardelor româneşti, alineatul începe întotdeauna cu 3-5-7 spaţii libere - se preferă 5.
Deoarece această regulă este preluată din lumea maşinilor de scris - care au caractere monospaţiate (cum este, de exemplu, Courier New), pentru corpurile de literă proporţionale (Times New Roman, de ex.) se recomandă folosirea unor spaţii proporţionale cu ÎNĂLŢIMEA literei celei mai înalte (de regulă "l"). De exemplu, pentru Times New Roman la mărimea 12 puncte, se recomandă 3,5-5 mm.
Paragraful care se încheie cu un semirînd gol ţine de standardul anglo-saxon (The Chicago Manual of Style - dacă vă interesează).
Foarte utile detalii Bogdan, mulţumim. Reiau însă întrebarea lui Ovidiu: care standarde? Am găsit Chicago Manual din două clicuri dar standardele astea din bătătură nu se lasă răsfoite cu una cu două.
| | | | | Unele precizări | Jan 7, 2007 |
Mihaela BUFNILA wrote:
Foarte utile detalii Bogdan, mulţumim. Reiau însă întrebarea lui Ovidiu: care standarde? Am găsit Chicago Manual din două clicuri dar standardele astea din bătătură nu se lasă răsfoite cu una cu două.
Adevărul este că stilul de aşezare a textului pe pagină depinde mult de fiecare editură. Cred că este o reminescenţă a epocii în care a tipări o carte nu era doar o operaţie tehnică - a porni un ansamblu industrial şi a urmări procesele în desfăşurarea lor -, ci presupunea cunoştinţe artistice vaste, în special din domeniul graficii şi picturii.
În mod clasic se spune că fiecare editor sau editură trebuie să-şi formeze un stil propriu şi să-l păstreze (mai mult sau mai puţin) consecvent.
Înainte de 1990, şi la noi existau nişte standarde clare cu privire la aşezarea în pagină a textului (STAS nu-ştiu-cît), dar, din păcate, după Revoluţie, din cauza faptului că au apărut o edituri precum ciupercile după ploaie şi cum acestea nu aveau tehnoredactori "adevăraţi" (cu studii de specialitate, adică), au apărut pe piaţă şi s-au impus diverse stiluri, unele chiar prea fanteziste sau care nu ţin seama de tradiţia tipografică românească.
Dacă veţi urmări, marile edituri (Humanitas, Polirom, Rao, ALL Beck) şi-au format un anume stil şi îl respectă destul de strict.
| | | | | Lămuriri, ca să înţeleg la ce am de răspuns | Jan 8, 2007 |
Ruxi wrote: Acum mi-este mai greu să văd legătura dintre maşina de scris şi calculator. Mai întâi că la calculator (în Word mai ales) mai întâi setezi marginile documentului (2, sau 2,5 cm), în funcţie de care apoi îţi setezi celelalte elemente (taburi, rînduri etc.). La maşină poţi să scrii chiar oricum. În legătură cu spaţiile de după semnele de punctuaţie: m-am uitat în cărţi: diferă în funcţie de dimensiunea literei şi forma ei, nu se văd la fel peste tot. În multe locuri se vede ca şi cum : spaţiul normal între cuvinte este de ex. de marimea unei litere, iar între semnul de punctuaţie şi literă este dublu, ceea ce mi se pare mult. http://www.din5008.de/p0400040.htm La adresa de sus este DIN5008 şi se vede şi ceea ce spun eu cu spaţiile. Uitaţi-vă şi la spaţiile de la numere, ce lăbărţate sunt: http://www.din5008.de/p0400070.htm Acum de ex. încă o chestie: scrii "mi-este" sau "mi - este" ? sau 3%, 3 % ? 2000 sau 2.000 sau 2 000 ? Am tot căutat şi n-am găsit standarde pentru documente, în afară de cele nemţeşti. Şi totuşi cred că ele există undeva, că lumea scrie cât de cât la fel (mă refer de ex. la marginile documentelor, la câte rânduri se scrie, spaţii, semne de punctuaţie etc. S-ar putea ca editurile şi tipografiile să aibĂ asemenea reguli.
Să o luăm metodic:
a) Maşinile de scris au o anumită particularitate tehnică: locul ocupat de fiecare literă, iniferent de dimensiunile ei relative (comparaţi "m" cu "l"), este egal. De aceea aceste caractere se numesc "monospaţiate". Un text scris cu asemenea caractere - care există şi la calculator - arată de parcă ar fi aranjate după un caroiaj uniform. Pentru programele de calculator, un corp de literă ("font", după cum mai este cunoscut pe la noi ) de acest tip este Courier New.
Calculatorul a adus o îmbunătăţire substanţială tehnoredactării, prin aceea că poate aşeza fiecare literă la distanţă proporţională faţă de dimensiunea ei relativă (un "m" va ocupa cam de trei ori mai mult spaţiu decît litera "l", de exemplu) - de aceea se numesc "proporţionale".
Cînd spuneam că, după regulile preluate din dactilografia mecanică (cu maşina de scris), începutul de alineat este cu 3-5-7 spaţii libere, însemna că se apasă bara "spaţiu" de trei, cinci, respectiv şapte ori. În germană, bara "spaţiu" se numeşte "Leerzeichen" (caracter gol sau caracter liber).
Aceste caractere sînt egale, indiferent de corpul de literă folosit (monospaţiat sau proporţional). Deci nu are relevanţă ce dimensiuni au marginile textului. Apropos, de unde aţi tras concluzia că marginile TREBUIE să fie la doi sau la doi centrimetri şi jumătate? Lăţimea marginilor textului (care nu se ajustează doar pentru partea stîngă, ci şi pentru cea dreaptă, în partea de sus - antetul - şi în partea de jos - subsolul) depinde de tipul textului aşezat pe pagină şi alte considerente de ordin practic (uşurinţa în citirea textului) şi estetic.
Pentru a avea garanţia alinierii exacte, se recomandă folosirea definirii unor tabulatori, chiar şi pentru aşezarea primului rînd al paragrafului.
Nu pot fi de acord, ba chiar mă indignează o afirmaţie de genul: "La maşină poţi să scrii chiar oricum". Nu, de trei ori nu, şi la maşină se scrie după reguli şi textul trebuie să arate o anume îngrijire: aliniere, distanţare, ortografie. Amănunte de genul acesta fac distincţia dintre un text redactat de un profesionist şi unul redactat de un amator (unul care se "află în treabă").
Exemplele către care trimit link-urile doar confirmă ceea ce am afirmat mai sus sau în replici anterioare.
În legătură cu problema liniuţiei "-" (ca în exemplul "mi-este" sau "mi - este") trebuie făcută distincţia naturii acelei liniuţe.
Liniuţa poate fi:
a) cratimă - element de legătură între două cuvinte şi atunci e scurtă (precum aceasta "-").
b) liniuţă de dialog - semnul grafic care marchează începutul unei vorbiri directe într-un text şi atunci e ceva mai lungă: cam cu 30% mai lungă decît cratima (din păcate nu o pot reprezenta aici). În engleză i se spune "n dash", deoarece este o liniuţă aproximativ la fel de lungă ca litera "n".
c) linie de despărţire - semnul grafic care marchează, de regulă, o propoziţie incidentală. Ca dimensiuni, este circa 150% din cratimă. În engleză se numeşte "m dash", pentru că este cea mai lungă liniuţă (la fel cum "m" este cea mai lată literă).
Înainte sau după cratimă nu se lasă NICIODATĂ spaţiu, în schimb înainte de "n dash" şi "m dash" se lasă spaţiu ÎNTOTDEAUNA.
Din cîte îmi amintesc eu, regulile de ortografie statuează că semnul procentual (%) se lipeşte (fără spaţiu adică) de valoarea numerică pe care o determină. 3%, adică.
În ceea ce priveşte numeralele mai mari de 999, eu prefer (subliniez că este o preferinţă personală) din motive de uşurinţă în citerea textului să scriu 2.000 sau 2.000.000, în loc de 2000 sau 2000000. Nu e aşa că e mai uşor de citit - dintr-o privire - 96.789.456, în loc de 96789456?
Sper că acum am fost mai clar.
Pe vremuri, toate aceste amănunte erau fixate într-un STAS, al cărui număr îmi scapă. Dacă l-am avea, ne-ar fi foarte util să ne lămurim în anumite situaţii neclare.
[Edited at 2007-01-09 06:36]
[Edited at 2007-01-09 06:37]
| | |
|
|
|
Tatiana Neamţu
Romania
Local time: 22:05
English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER | Ce vremuri ... | Jan 9, 2007 |
Bogdan Burghelea wrote:
Pe vremuri, toate aceste amănunte erau fixate într-un STAS, al cărui număr îmi scapă. Dacă l-am avea, ne-ar fi foarte util să ne lămurim în anumite situaţii neclare.
Eh, uite un STAS din ăsta mi-aş dori şi eu. O reactualizare a celui de pe vremuri ar fi deosebit de utilă.
Sunt de acord: şi la maşină, şi cu pixul, pensula, dalta (asta chiar ar fi dificil) sau ce-o mai fi TREBUIE să scriem la fel de corect şi îngrijit. Aşa că faimoasa "Scrieţi, băieţi numai scrieţi" (s-ar putea să fi greşit aici la forma verbului) nu mai merge în secolul 21.
[Editat la 2007-01-09 17:00]
| | | | Ruxi
German to Romanian
+ ...
| Ai dreptate, Bogdan | Jan 9, 2007 |
Tu ai perfectă dreptate în ceea ce spui.
Link-ul l-am pus ca să vedeţi cât de detaliate sunt normele nemţeşti, totul măsurat la mm şi la rând.
Când am spus acea frază legat de maşina de scris mă refeream din punct de vedere tehnic mai ales. Practic poţi să aranjezi pagina cum vrei.
Pe calculator trebuie să ţii cont şi de setările lui prestabilite şi de cele ale imprimantei.
De ex. mi se întâmplă că imprimanta pe care o folosesc acum nu-mi respect�... See more Tu ai perfectă dreptate în ceea ce spui.
Link-ul l-am pus ca să vedeţi cât de detaliate sunt normele nemţeşti, totul măsurat la mm şi la rând.
Când am spus acea frază legat de maşina de scris mă refeream din punct de vedere tehnic mai ales. Practic poţi să aranjezi pagina cum vrei.
Pe calculator trebuie să ţii cont şi de setările lui prestabilite şi de cele ale imprimantei.
De ex. mi se întâmplă că imprimanta pe care o folosesc acum nu-mi respectă marginea foii. Pe calculator este setată o margine, iar pagina tipărită apare cu marginea mai ingustă.
Nu mai vobesc de fonturi şi semne.
Existau şi există şi acum cursuri şi manuale de dactilografie şi tehnoredactare pe PC. Acolo măcar, ar trebui să fie scrise aceste norme de punere în pagină, de fonturi etc.
Eu am făcut aici un curs pentru tot ceea ce este legat de lucrări de birou, de la lucrat pe calculator şi până la contabilitate, în care am învăţat şi acest DIN 5008 cu toate detaliile, cum se aranjează în pagină, cum se scrie o scrisoare oficială, unde se pune o ştampilă (fix poziţia şi pe care acte şi exemplare, chestii de registratură şi poştă (pe care trebuie să le ştie de ex. o secretară, dar nu numai), arhivistică, corespondenţă telefonică etc. F.interesant. Multe diferă de ceea ce se făcea la noi, dar poate că acum s-au mai schimbat lucrurile.
Si pentru că te-ai mirat cu marginea de 2 -2,5 cm - este marginea care trebuie să permită indosarierea foii. Am învăţat asta la desen tehnic unde era o regulă pentru plierea şi îndosarierea proiectelor (desenelor tehnice inclusiv) şi regula se mai păstrează şi la...caietele şcolare. ▲ Collapse
| | | | | Marginea textului | Jan 11, 2007 |
Ruxi wrote:
De ex. mi se întâmplă că imprimanta pe care o folosesc acum nu-mi respectă marginea foii. Pe calculator este setată o margine, iar pagina tipărită apare cu marginea mai ingustă.
Nu mai vobesc de fonturi şi semne.
Verficaţi dacă nu cumva valoarea implicită pentru pagina standard este de format "Letter" în loc de "A4" (DIN A4 în Germania).
Existau şi există şi acum cursuri şi manuale de dactilografie şi tehnoredactare pe PC. Acolo măcar, ar trebui să fie scrise aceste norme de punere în pagină, de fonturi etc.
Foarte rău că nu e aşa... cele 4 pe care le consult eu au astfel de indicaţii (PC-ul nu este maşină de scris, Ghidul complet al tehnoredactului, ambele de autori americani, un manual de folosire a Word-ului şi un manual, plin de detalii tehnice, scris de un autor român. Cu prima ocazie am să vă dau mai multe indicaţii).
Si pentru că te-ai mirat cu marginea de 2 -2,5 cm - este marginea care trebuie să permită indosarierea foii. Am învăţat asta la desen tehnic unde era o regulă pentru plierea şi îndosarierea proiectelor (desenelor tehnice inclusiv) şi regula se mai păstrează şi la...caietele şcolare.
Nu m-am mirat, am vrut doar să subliniez că o margine stînga de doi pînă la doi centrimetri jumătate nu este standard, ci că această distanţă se adaptează la dimensiunea paginii şi natura textului.
| | | | Ruxi
German to Romanian
+ ...
http://ec.europa.eu/translation/index_en.htm
Discutând cu colegii din alte ţări pe un alt fir, pe această temă, am primit un link foarte util pe care mă grăbesc să vi-l dau şi vouă.
Acolo se află "butoane" pentru diverse limbi şi folosindu-le se ajunge la liste de resurse printre care şi documente cu standarde de stiluri. Am intrat pe English şi am găsit un .... See more http://ec.europa.eu/translation/index_en.htm
Discutând cu colegii din alte ţări pe un alt fir, pe această temă, am primit un link foarte util pe care mă grăbesc să vi-l dau şi vouă.
Acolo se află "butoane" pentru diverse limbi şi folosindu-le se ajunge la liste de resurse printre care şi documente cu standarde de stiluri. Am intrat pe English şi am găsit un .pdf. Exact ce căutăm noi. N-am ajuns să văd dacă are şi aranjarea în pagină.
Mai sunt acolo şi alte lucruri utile: dicţionare, glosare.
La română nu există nici un standard (încă).
Aşa că luaţi şi voi de cercetaţi. Mă uit şi eu pe la alte limbi, să văd ce mai găsesc.
În rest colegii de pe Proz spun că nu au (in US cel puţin) astfel de standarduri, ci fiecare profesie îşi are normele ei. ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Ioana Costache 
Romania
Local time: 22:05
Member (2007)
English to Romanian
+ ...
| Tot alea vechi | Jan 12, 2007 |
Bogdan Burghelea wrote:
Pe vremuri, toate aceste amănunte erau fixate într-un STAS, al cărui număr îmi scapă. Dacă l-am avea, ne-ar fi foarte util să ne lămurim în anumite situaţii neclare.
În afară de STAS-ul la care nu ştiu câtă lume avea acces, unele din binevenitele precizări făcute de tine mai sus (cel puţin cele referitoare la semne de punctuaţie cum sunt cratima şi linia de dialog sau de despărţire) se regăsesc în „Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie”, ca să nu mai vorbim de „Gramatica Academiei” sau „DOOM”. „Pe vremea mea” se învăţau şi la şcoală Întâi în clasele mici, într-un mod nu prea sintetic, dar după aceea ştiu sigur că erau prezentate în mare detaliu în manualul de gramatică de clasa a zecea; era un ditamai capitolul numai cu aşa ceva. Tempi passati - „pe vremuri”, vorba ta!
| | | | lucca
Romania
Local time: 22:05
English to Romanian
I. Funeriu. Principii şi norme de tehnoredactare computerizată. Editura Amarcord, Bucureşti, 1998, Timişoara, România 304 pagini. Include foarte multe referinţe (străine, dar şi româneşti).
Eu am cumpărat cartea de la o librărie virtuală românească de pe Internet (poate chiar cea a editurii respective).
În România tehnoredactarea (aceea "cu plumb", aşa cum se făcea cândva) are mare tradiţie. Este, pur şi simplu, păcat să spunem că "la noi nu sunt nici un fel ... See more I. Funeriu. Principii şi norme de tehnoredactare computerizată. Editura Amarcord, Bucureşti, 1998, Timişoara, România 304 pagini. Include foarte multe referinţe (străine, dar şi româneşti).
Eu am cumpărat cartea de la o librărie virtuală românească de pe Internet (poate chiar cea a editurii respective).
În România tehnoredactarea (aceea "cu plumb", aşa cum se făcea cândva) are mare tradiţie. Este, pur şi simplu, păcat să spunem că "la noi nu sunt nici un fel de standarde" etc, etc.
Oricine (subliniez, oricine, nu cineva anume) afirmă aşa ceva pe webul Ro sau străin, suferă fie de ignoranţă (foloseşte, dragă, Google, că e gratis), fie de rea-voinţă, ceea ce este cu totul altceva şi nu mă aventurez să spun ce. ▲ Collapse
| | | | Tatiana Neamţu
Romania
Local time: 22:05
English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER | Pe vremuri .... | Jan 13, 2007 |
Ioana Costache wrote: „Pe vremea mea” se învăţau şi la şcoală Întâi în clasele mici, într-un mod nu prea sintetic, dar după aceea ştiu sigur că erau prezentate în mare detaliu în manualul de gramatică de clasa a zecea; era un ditamai capitolul numai cu aşa ceva. Tempi passati - „pe vremuri”, vorba ta!
Ai dreptate, pe vremuri ... Acum programa de liceu nu mai cuprinde gramatică decât tangenţial şi foarte sumar (ceva greşeli - confuzii paronimice, utilizări greşite de termeni gen "fortuit" etc, sinonimie, antonimie etc.). Includ aici toate profilele mai puţin cel de filologie, unde chiar nu ştiu cum este. Acolo s-ar putea să se facă ceva mai mult. Deci motivul pentru care generaţiile ies aşa cum ies este că ultima lor întâlnire cu gramatica a fost în clasa a 8-a. Iar în contextul în care unii nici atunci nu se prezintă strălucit, imaginaţi-vă. Iar acum la limbi străine la Timişoara cel puţin (de unde fiecare îşi ia autorizaţie de la Min. Just.) se intră pe bază de dosar. Şi din păcate intră cine vrea ... iese tot cam cine vrea
Domnule Alexandrescu, mulţumesc pentru referinţă. Am să caut şi eu musai cartea
[Editat la 2007-01-13 08:39]
| | | | Ruxi
German to Romanian
+ ...
| Generaţii şi şcoli | Jan 13, 2007 |
Ca să lămurim lucrurile şi să nu fie nimeni supărat:
1. N-a spus nimeni că nu există nişte norme sau standarde in România. S-a spus numai că nu se mai ştie titlul/numarul lor.
Din păcate în ţară internetul nu este încă folosit destul. Sunt instituţii şi lucruri care nu apar online şi prin asta se îngrădeşte accesul la ele.
Uite, de ex. UE n-a găsit nimic şi n-a putut să pună ăn căsuţa "Romania" astfel de resurse. Tot noi trebuie să le furnizăm in... See more Ca să lămurim lucrurile şi să nu fie nimeni supărat:
1. N-a spus nimeni că nu există nişte norme sau standarde in România. S-a spus numai că nu se mai ştie titlul/numarul lor.
Din păcate în ţară internetul nu este încă folosit destul. Sunt instituţii şi lucruri care nu apar online şi prin asta se îngrădeşte accesul la ele.
Uite, de ex. UE n-a găsit nimic şi n-a putut să pună ăn căsuţa "Romania" astfel de resurse. Tot noi trebuie să le furnizăm informaţiile, aşa este normal.
2. Există cărţi, cursuri şi standarde, două lucruri f.diferite. Standardul este ceva ca o lege pe care trebuie s-o respecte toţi. Cartea sau cursul poate fi mai personal, sau mai limitat la un anumit domeniu.
În plus fiecare profesie poate sa-şi stabilească normele ei de lucru (jurnalişti, tipografi, secretare etc.).
3. La Stas-uri avea acces toată lumea. Existau biblioteci de Stasuri, sau le găseai in bibliotecile tehnice ale instituţiilor (care acum nu cred ca mai sunt). Trebuia însă ştii numarul şi anul în care a fost emis ca să cauţi.
Eu una am avut mult de folosit STAS-uri în domeniul meu si am învăţat despre ele la facultate. Cel pentru tehnoredactare nu intra la vremea aceea în domeniul meu de lucru.
4. Multe din cele despre care se discută pe acest thread nu aparţin gramaticii, deci nu prea au cum să fie în astfel de cărţi (Gramatici, îndreptare ortografice).
5. "Pe vremea mea" n-am învăţat la şcoală astfel de lucruri. Acum există şi diferenţe între generaţii şi şcoli.
Unii (ca mine de ex.) n-am avut gramatica în liceu, ci numai literatura. Probabil se făcea la secţiile de "uman".
Existau şi licee care aveau ore de stenografie, dactilografie şi secretariat. Acolo în mod sigur se învăţau astfel de norme.
6. Să nu uităm că majoritatea oamenilor (şi nu numai în România) au învăţat/învaţă calculatorul singuri, fără cursuri. Da, trebuie să se informeze.
Legat de Google: ce se pune acolo se şi găseşte, ce nu se pune... ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Tatiana Neamţu
Romania
Local time: 22:05
English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER | Off topic: Gramatica bat-o vina! | Jan 13, 2007 |
Ruxi wrote:
Acum există şi diferenţe între generaţii şi şcoli.
Unii (ca mine de ex.) n-am avut gramatica în liceu, ci numai literatura. Probabil se făcea la secţiile de "uman".
Şi acum este la fel. Gramatica în sensul adevărat al cuvântului se face şi acum numai la secţiile de filologie. La celelalte, cum am spus, numai aşa, informativ. Ceea ce este profund greşit. Un absolvent de liceu informatic, să zicem, ar putea foarte bine să nu ştie totul despre "Ion". Dar ar fi profoundly wrong să nu ştie când se scrie "s-a" şi când "sa". Şi exemplele sunt nenumărate.
Apropo: nu este absolut minunată reclama de la Zaraza?
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 22:05
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| şcoalele bată-le vina :p | Jan 13, 2007 |
Noţiunile elementare precum paragrafele, alineatele, majusculele etc. se predau din clasa I (prin metode specifice). În programa naţională actuală este pregăzută aprofundarea acestora până în clasa a IV-a. Cu toate acestea, cred că mai des se întâlneşte scris "Englez" decât "englez"... Ce să mai vorbim de "dintre " sau "pe/de care", forme pe cale de dispariţie (cu aportul binevoitor al presei şi televiziunii).
Probabil Ioana a făcut liceul la o clasă de filologie... See more Noţiunile elementare precum paragrafele, alineatele, majusculele etc. se predau din clasa I (prin metode specifice). În programa naţională actuală este pregăzută aprofundarea acestora până în clasa a IV-a. Cu toate acestea, cred că mai des se întâlneşte scris "Englez" decât "englez"... Ce să mai vorbim de "dintre " sau "pe/de care", forme pe cale de dispariţie (cu aportul binevoitor al presei şi televiziunii).
Probabil Ioana a făcut liceul la o clasă de filologie, unde s-ar putea să se mai predea şi astfel de lucruri. Eu am făcut la limbi străine liceul şi nu am avut parte de gramatica limbii române în liceu (dacă mă ajută memoria). Sunt destul de sigură că liceenii din clase paralele din Franţa fac mult mai multă gramatică a limbii franceze decât se face la noi la limba română (n-am adus acest exemplu decât pentru că am avut o experienţă directă, fără referire la altceva). Cu toate că nu se făcea gramatica limbii române în liceu, la admitere la facultate era probă de gramatica limbii române (la unele facultăţi chiar eliminatorie). Acum s-a rezolvat problema: nu se mai dă admitere În facultate se mai face ceva gramatică în anii mici, dar depinde de profesor cât accent se pune pe dificultăţile ortografice. Pe chestiuni de formatare nu prea se pune accent.
Probabil chestiunile de paginaţie ar trebui predate (şi) la informatică (?). Cred că ar trebui să devină obligatoriu şi la noi ca la informatică să se înveţe metode de dactilografiere oarbă şi noţiuni de paginaţie indiferent de profil. Sunt mult mai folositoare în viaţa de zi cu zi contemporană decât limbaje de programare decedate de zeci de ani sau alte trăsnăi.
Pentru noţiuni de ortografie prezentate sintetic mă alătur şi eu recomandării Ioanei, DOOM-ul este foarte bun şi nu bate câmpii zeci de pagini ca GLRA.
[Editat la 2007-01-13 14:27] ▲ Collapse
| | | | Tatiana Neamţu
Romania
Local time: 22:05
English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER | Off Topic .... | Jan 13, 2007 |
Cristiana Coblis wrote:
Pentru noţiuni de ortografie prezentate sintetic mă alătur şi eu recomandării Ioanei, DOOM-ul este foarte bun şi nu bate câmpii zeci de pagini ca GLRA.
Este foarte bun, da, ca să ştim şi noi care sunt normele limbii române actualizate. Apropo: pe cât punem pariu că la următoarea ediţie, DOOM 3, reloaded, vor legifera şi "fata care am căutat-o?" Ca, deh, trebuie să ştie să vorbeşte corect şi prezentatoarele de la emisiunile sportive ;P
Cât despre informatica în şcoală, sunt şi aici multe de discutat. De fapt, despre toată şcoala românească în secolul XXI este mult de discutat.
| | | | | Pages in topic: < [1 2 3 4 5] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Formatare traducere şi aliniere text | Protemos translation business management system | Create your account in minutes, and start working! 3-month trial for agencies, and free for freelancers!
The system lets you keep client/vendor database, with contacts and rates, manage projects and assign jobs to vendors, issue invoices, track payments, store and manage project files, generate business reports on turnover profit per client/manager etc.
More info » |
| | Anycount & Translation Office 3000 | Translation Office 3000
Translation Office 3000 is an advanced accounting tool for freelance translators and small agencies. TO3000 easily and seamlessly integrates with the business life of professional freelance translators.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
